Preşedintele a pierdut majoritatea în CSAT

După învestirea noului guvern şi retragerea PD în opoziţie, preşedintele Traian Băsescu este din ce în ce mai izolat pe scena politică. O spun jurnaliştii şi analiştii politici. O confirmă până şi faptul că în anumite structuri pe care le conduce în calitate de şef al statului va avea de înfruntat o opoziţie liberală puternică. Este cazul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde acum PNL deţine majoritatea. Deciziile CSAT nu au, însă, caracter de obligativitate, ele sunt consultative.

CSAT a fost format până acum din 12 membri, iar de acum încolo va avea 11 pentru că postul ocupat de ministrul Finanţelor nu mai există. Preşedintele ţării este şi preşedintele Consiliului, iar premierul este vicepreşedintele acestei instituţii. În afara celor doi, din CSAT mai fac parte miniştri, directorii serviciilor, şeful statului major general şi consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui.

În formula guvernului Alianţei, din CSAT făceau parte 3 miniştri PD: Sorin Frunzăverde, Vasile Blaga şi Monica Macovei şi tot trei miniştri PNL: Varujan Vosganian, Sebastian Vlădescu şi interimarul de la Externe, Călin Popescu Tăriceanu. O proporţie politică de 3 la 3. Şi dacă punem la socoteală faptul că serviciile secrete sunt subordonate preşedintelui, la fel şi consilierul său pe probleme de securitate, putem spune că şeful statului avea în CSAT un curent politic favorabil lui.

În prezent, postul de ministru al Finanţelor dispare întrucât portofoliul Finanţelor a fost preluat la Ministerul Economiei.

Aşadar, în CSAT există următoarea proporţie politică: 5 miniştri liberali si premierul - înseamnă şase voturi liberale. De partea preşedintelui s-ar putea situa cei doi şefi ai serviciilor şi consilierul său prezidenţial - 3 voturi, plus
al său - 4. Deci 6 la 4. Rămâne un vot, cel al şefului statului major general care nu contează, politic vorbind. Ceea ce înseamnă că premierul şi-ar putea impune deciziile în faţa preşedintelui.